Orăşelul nostru ,,european” numără aproximativ 20.000 locuitori (Cartierul Arhitecților+ Cisnădie vatră+ Cisnădioara). Comuna Ciugud numără 3000 locuitori (pe hârtie 6500).  De la intrarea în Uniunea Europeană, comuna Ciugud a reușit să acceseze 30 milioane de euro, reușind astfel să transforme comuna într-un ,,smart village”, pe când orășelul nostru a ieșit de pe lista rușinii abia în 2017, când comunitatea Bisericii Evanghelice din Cisnădie a semnat contractul în valoare de 1,7 milioane de euro pentru renovarea acesteia.

Doi ani mai târziu, se trezește și administrația locală și acceseză fonduri pentru Spitalul Orășănesc. Lipsa viziunii și a experienței cu banii  (care nu au culoare politică) își spun cuvântul. În timp ce toți beneficiarii proiectelor cu fonduri europene au o contribuție proprie de 2%, administrația noastră realizează proiectul în așa fel în cât va scoate din buzunarele noastre jumătate din valoarea totală a proiectului, adică aproape două milioane de euro. Cam cât s-a investit și în vestitul SPA, pe care nu-l vrea nimeni. E cam aceeași treabă ca la trotuar (pista de biciclete). Facem un spital de 4,5 milioane de euro și punem noi jumătate, când puteam face unul de 2,3 milioane de euro, puneam 2% și acopeream toate nevoile spitalului.

Ce s-a făcut la Ciugud din banii accesați, vă întrebați. Cu 7,5 mil de euro au asfaltat toate drumurile din comună și o comună învecinată, au pus la punct 47 de km de rețea de canalizare cu două stații de epurare, comuna vecină făcând 50 km de rețea de apă cu stație de pompare și rezervoare. Cu 12 milioane de euro au renovat sediul primăriei, au construit cămine culturale și o microcentrală eoliană, care produce energia pentru iluminatul public, dar și pentru alimentarea a două stații de încărcare pentru mașinile electrice. Din restul de fonduri, au integrat iluminatul inteligent în toată comuna, au digitalizat primăria, astfel încât toți cetățenii își pot plăti taxele și impozitele on-line, iar la fel pot depune și solicita documente. Proiectele acestea de dezvoltarea a infrastructurii au dus la creșterea populației și la un ,,boom” economic, datorită noilor investitori și a companiilor. Gata, nu vă mai povestesc de ce fac alții, pentru că ne facem sângem rău.

Dar stau și mă gândesc, orășelul nostru are 57 km rețea de distribuție a apei potabile, 38 km conducte de canalizare, 44 km rețea de distribuție gaz metan și 30 km de rețea electrică. Ciugud are tot cam atât, dar împreună cu o comună învecinată. Tot împreună le-au modernizat, ba chiar au făcut și unele noi. Cum ar fi fost dacă primăria noastră ar fi accesat împreună cu Șelimbăr și/sau cu Sibiul astfel de fonduri? Intra Cisnădioara în rând cu lumea, Cartierul Arhitecților avea spații verzi, grădinițe și iluminat public deștept, cozile interminabile din fiecare dimineață de la Cireșica nu mai existau și toată lumea trăia fericită, iar administrația locală, dar și cea din Șelimbăr și Sibiu își asigura locul călduț încă câțiva ani.

Da, dragi prieteni cisnădieni. În timp ce o comună se mândrește cu cele mai moderne drumuri și cea mai modernă tehnologie, orașul nostru se mândrește cu cel mai înalt brad din țară, un trotuar de 700,000 de euro, un SPA neterminat și inutil și un spital cu fonduri accesate aiurea, unde m-aș bucura ca la finalizarea proiectului să văd o mulţime de medici bătând la uşa lui, având în vedere ca la 8 km se află Spitalul Județean Universitar. Ah da! Ghiciți din ce bani e făcut noul iluminat public. Corect! Din imprumut și costă numa’ 690.000 euro. Din nou, cam cât trotuarul. Să nu mă înțelegeți greșit. Nu faptul că se face ceva e problema, ci modul în care se face. Bani mulți, dar calitate de doi bani.

Vă invit să googălniți despre Ciugud, să vă minunați și apoi despre Cisnădie (a se citi cu Distonocalm la îndemână).