700.000 euro pentru un trotuar lung de 6.5 km, care leagă acest mic oraş european de Sibiu. Este si va rămâne un trotuar, din mai multe motive: nu măsoară 1 m lăţime pe o banda decât pe anumite porţiuni, măsurile de siguranţă (0.5m față de traseul pietonal și un 1 metru față de calea de circulaţie auto) nu sunt respectate și nu este marcat ca pistă de bicicletă. Ca să nu mai zic de parapeţii de metal ale celor două podețe și ale podului nou construit la Seviș, de pantele pe care, dacă nu eşti atlet nu ai cum sa le urci pedalând. Mici detalii, care fac diferenţa, dar pe care un anumit domn, care a coordonat acest minunat proiect și care a fost prin țări străine (pe banii noștri în mare parte), ar trebui sa le cunoască.

700.000 de euro ar fi confinantarea unui proiect de 35.000.000 de euro într-un oraș ca al nostru, într-un oraș în care primăria chiar și-ar dori binele pentru cetățeni. 35 de milioane de euro ar ridica prețul proprietăților cetățenilor, ar crește numărul de turiști, ar aduce bani firmelor locale de servicii sau construcții, dar n-ar aduce avantaje aleșilor de azi. Cu banii cu care orașul nostru și-ar putea rezolva aproape toate problemele de transport, primăria noastră face un trotuar. Ca sa fie clar.

In Biblia domnului primar, care promite si face, adică strategia de dezvoltare a oraşului scrie aşa: ,,Amenajarea pistelor de biciclete între orașul Cisnădie și municipiul Sibiu, între orașul Cisnădie și satul Cisnădioara precum și pe traseele turistice din zonă , sursa de finanţare POR 2014-2020, Bugetul de stat si Bugetul local.”Banii pentru acest trotuar au fost folosiți din bugetul local, adică din banii cisnădienilor și o parte au fost de la Consiliul Judeţean.

700.000 euro, oameni buni.

Într-un univers paralel, daca dl. primar îşi respecta strategia, lucrurile ar fi arătat în felul următor: se accesa ,,Programul Operațional Regional, Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Obiectivul Specific 4.1 Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă”.Nu vă obosesc cu detalii despre cum se realizează un proiect european, pentru ca nu sunt plătită de primărie, ca să-l fac. Pentru asta au un post, dar care este vacant, probabil pana se vor arăta favoriții.

n schimb, vă invit să facem împreună un exerciţiu de ,,imagine”. Contribuţia proprie a primăriei la un proiect de 700.000 euro este de 2%, adică 14.000 euro, iar restul de 98% de la UE. Iar dacă te mai gândeşti ca la aceasta contribuţie ajută si Consiliul Judeţean, contribuţia propriu-zisă a primăriei este și mai mică, poate chiar doar scrierea proiectului și implementarea lui. Win-win pentru toată lumea. Bineînţeles, dacă proiectul, în forma lui actuală (adică trotuarul ăla) trecea de comisia de evaluare.Ştiţi pentru ce se mai puteau accesa bani in axa 4? Pentru stații de biciclete, stâlpi de iluminat, spații de odihnă dotate cu bănci si suporţi pentru biciclete si multe altele. La o contribuţie proprie de 2% poţi sa te lăfăi în bani daca esti primarie si ai cativa oameni capabili unde trebuie sa-i ai.Pentru piste de biciclete s-au mai accesat fonduri UE in România. De exemplu, la Ciugud, jud. Alba prima comună cu pistă de biciclete. Are o lungime de 2 km si a costat 500.000 lei.

  • Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud - 26 km + 7 stații de inchiriere biciclete, achiziţionare 175 biciclete inteligente
  • Drobeta – Turnu Severin, jud. Mehedinți – 4 proiecte depuse în cadrul axei 4 în valoare de 24,3 milioane euro (modernizare transport public, 21 stații de biciclete, 240 biciclete inteligente pentru seniori și persoane cu dizabilităţi si o pistă de biciclete de 7,5 km)
  • Călăraşi, jud, Călăraşi – 5 milioane de lei, pista de biciclete construita pe malul braţului Borcea

Cu astfel de fonduri (din alte axe) se putea asfalta tot oraşul ca la carte, se putea promova oraşul și deveneam un adevărat oraş european. Chiar și poarta cimitirului se putea realiza din fonduri UE sau din alte fonduri. Există și alte finanțări pe care le-am pierdut din delăsare, lipsă de pricepere sau prostie. POR 2014-2020, Ro-Cultura sau Orizont 2020 sunt doar câteva dintre ele, dar n-are rost să insist. Noi ne facem trotuare. La noi in oraş de ce nu se poate? Pentru că cei care ne conduc sunt lipsiţi de viziune? Pentru că interesul propriu e mai important decât bunăstarea oraşului? Pentru ca nu sunt in stare să găsească oamenii capabili să scrie și să implementeze proiecte? Voturile, încă 4 ani de construit case și cumpărat maşini sunt peste potenţialul Cisnădiei si aparent si peste noi, locuitori ai oraşului Cisnădie, ai Cisnădioarei și ai Cartierului Arhitecților.